Subiecte

despre abuzz

Am copiat Libre Office Portable pe laptop si am facut-o direct, nu arhivat. Folderul conține 10.320 fișiere și 1.687 foldere. Remarcabil și totodată mă apucă admirația! Mare (realizare) (tehnică) domnule… Să nu uit să sublinez și faptul că am avut răbdare să se termine transferul.

Treaba asta îmi amintește că orice sistem (în cazul nostru sistemul de fișiere dacă nu altcineva) e făcut pentru a fi inevitabil abuzat.

Cînd a apărut Windows 95 și odată cu el hulitul registry, el era conceput și oferit pentru a înlocui în mod centralizat o seamă de fișiere ini în care aplicațiile și sistemul de operare își păstrau setările. Mai apăreau vreo 2-3 avantaje printre care posibilitatea civilizată de administrare la distanță a setărilor, roaming pentru profilele utilizatorilor, setări mai ferite de editorul semidoctului expert în notepad.exe. Ca specialiști știți de pe net – e notoriu (și doar notorietatea transformă informația în adevăr) – că registry e un lucru rău și deja sîntem în dezacord – nu?

Documentația pentru API-ul referitor la registry avea descrieri și recomandări clare: registry se folosește pentru setări ale sistemului sau aplicațiilor, așa se scrie/citește un string, un întreg etc. Erau și exemple în documentație, comparații, paralele, metafore și personificări în proză și versuri, practic doar dacă erai tîmpit nu înțelegeai că în registry se persistă setări ca un loc centralizat care să înlocuiască și eventual să îmbunătățească vechile fișiere ini. La vremea de care vorbim, un sistem cu Windows 95 rula bine cu 8MB de memorie (RAM) și registry avea ca fișier vreo 2MB, care sigur nu se încărca în memorie integral ci era destul de inteligent și performant cache-uit parțial – după nevoi. Lucrul cu registry (atunci cînd era făcut conform documentațiilor și bunului simț) era rapid și nu punea probleme de programare sau performanță.

Băieții de la Microsoft – puțin prea deștepți pentru binele lor – au extins puțin posibilitățile: în registry spre deosebire de fișierele ini se puteau memora și date binare (bulk), nu doar întregi, stringuri, booleeni. Cred că bunul simț și prejudecățile cauzate de faptul că ei au înțeles pentru ce au făcut registry, i-a împiedicat să întrevadă cît de mare e grădina lui Dumnezeu și cît de prolific poate fi aparatul excretor de idei al unor programatori.

În aceeași perioadă, firma Creative Labs (sounblaster cineva?) era pe val. Ei făceau plăci de sunet relativ bune (treaba a încetat odată cu introducerea slotului PCI unde Creative nu a prea reușit să înțeleagă specificațiile și au dat-o rău cu oiștea în gard). Programatorii de la Creative au fost multă vreme renumiți pentru software-ul PROST și enorm de umflat pe care îl ofereau victimelor – un fel de nVidia cauzatoare de restarturi și blocări a anilor ’90.

Stelele erau aliniate, epoca aștepta nașterea dragonului, Windows 95 (registry) + Creative Labs = viitorul. Era momentul ca pe firmament să apară driverele pentru Soundblaster Live! – placa de sunet care corupea (la modul hardware-istic) fișierele ce se scriau pe disc sau se transferau prin rețea. Nefericita placă, niciodată reparată cu adevărat pînă la abandonarea definitivă deși a avut o grămadă de revizii hardware, nu era capabilă să respecte specificațiile PCI și corupea datele transferate pe bus, treabă dovedită și complet ignorată de chineza firmă producătoare. La așa calitate a hardware-ului, software-ul (driverele și restul aplicațiilor inutile dar mult mai mari decît întregul sistem de operare) putea fi doar pe măsură.

Programatorii de la Creative Labs au descoperit și ei noul registry și li s-a părut că e bun și l-au folosit cum au știut ei mai bine. Au descoperit din nefericire și faptul că în registry se pot păstra informații binare – exact ce le trebuia.

După instalarea softurilor de toată jena numite drivere pentru SBLive un ochi atent putea observa că Windows 95 se mișcă puțin mai greu. Dacă ochiul era și mai atent, putea depista și faptul că registry din aproximativ 2MB înainte de neinspirata achiziție a plăcii de sunet, avea acum peste 12MB ceea ce era mult peste cantitatea totală de RAM a unui sistem normal al vremii. Un ochi cu adevărat hotărît ar fi putut să se întrebe în mintea sa CE DUMNEZEU de setări au putut pune programatorii de la Creative Labs în registry așa încît să adauge de 4 ori întreaga cantitate de informație stocată de sistemul de operare și de TOATE aplicațiile la un loc (incluzînd pe atunci nu chiar atît de libre-ul Office 95 dar care și acum ia fața cam în orice departament actualului Libre Office aflat la doar 15 ani de avans tehnologic). Ce setările poporului au putut așadar salva în registry pehașpiștii.c ai vremii angajați la Creative să scrie drivere pentru dușmani? Păi ei, ca orice elev de liceu care a descoperit săptămîna trecută LAMP, credeau că întreaga lume e a lor așa că descoperind funcțiile API pentru scrierea și citirea din registry de date binare bulk, nu s-au mai ostenit să folosească banalul și învechitul sistem de fișiere ca să păstreze megi peste megi de date și le-au salvat la instalare direct în registry. Mai exact ce anume au băgat acolo de 10MB în vremea în care kitul de Windows avea pe la 20MB? Ei bine domnii programatori de la Creative au stocat în registry… muzică. Da, fișiere WAV pur și simplu, efecte sonore, sunete, jingle-uri, sample-uri, soundfonts – mp3-uri necomprimate cum ar spune tînărul actual (la vremea respectivă nu prea existau mp3-uri așa că “necomprimate” era ceva firesc). În registry pe calculatoarele victimelor erau stocate melodioare necomprimate, bucățele de 2-3 secunde de sunete care se puteau auzi în diverse momente din viața victimelor sau unele din ele chiar niciodată dacă nu erai compozitor.

Partea cu adevărat remarcabilă era că în ciuda oricărui bun simț, a realității, a dușmăniei și urii pentru utilizator a celor care programau drivere la Creative, Windows 95 ÎNCĂ PORNEA. E drept că pornea și se mișca mai lent dar realizarea uluitoare era că avînd 8MB de memorie și un registry melodic dublu ca footprint în RAM față de întregul sistem de operare, lucrurile încă funcționau rezonabil în marea majoritate a timpului. Sistemul era gîndit, construit și bine documentat pentru stocarea cîtorva zeci de întregi, booleeni și stringuri per aplicație. Driverele de la Creative Labs au abuzat sistemul dincolo de orice închipuire și cu toate astea sistemul încă funcționa.

Revenind la observația legată de problemele hardware ale SBLive (uneori fișierele care erau scrise pe harddisc sau transferate prin rețea erau corupte din cauza nerespectării specificațiilor PCI ca timing și nivele electrice!).

Să luăm un calculator de calitate bună al vremii, cu Windows 95, cu sunet de la Creative, cu registry plin de muzică bună, cu fișiere din cînd corupte. Să zicem că ați fi utilizatorul unui astfel de calculator și ați citi în revistele de popularizare a științei că în Windows 95 a apărut o chestie numită registry. Tot în revistele astea, “specialiștii” scriu (fiecare cum îl ajută ortografia de acasă) că registry e un lucru rău, lent și că se corupe deci Windows 95 e prost. După ce ați citit așa ceva chiar o să vedeți cu proprii ochi că sistemul de operare merge mai greu, că după nu foarte mult timp apare un mesaj groaznic care spune că registry este corupt și Windows pornește pierzînd setări, cu un registry refăcut numai el știe cum din wav-urile salvate acolo și cruțate de la corupere de SBLive. De unde ați putea înțelege ce vi se întîmplă? Ce altă concluzie ar putea părea mai firească decît că Window 95 cu tot cu registry e un mare rahat?

Situația e expusă, părerile utilizatorilor clare, presa de specialitate hotărîtă așa că dacă deschideai gura să spui și altceva te expuneai automat ridicolului – toți scriitorii în Word știau bine cît de prost e Windows 95 cu tot cu registry-ul lui. Ca întotdeauna eu eram de altă părere și ca aproape întotdeauna, presiunea și notorietatea adevărului nu m-au ajutat să-mi schimb puținele idei fixe. Pentru mine și atunci și acum e aproape un miracol faptul că un software maltratat și abuzat în așa hal cum era Windows 95 pe un astfel de calculator (destul de tipic la vremea respectivă), reușea să funcționeze atît de bine.

1 comentariu la despre abuzz

  • Aburel

    Super articol!

    Intr-un fel si Microsoft au vina lor ca s-au expus la asa abuz, ca au facut un produs care poate suferi din cauza de maltratare necugetata. E un sens mai putin folosit al expresiei „aplicatia asta foloseshte prea multe resurse”
    Despre problemele hardware nici nu are rost sa mai comentez.

    Cred ca de la asta s-au hotarit Microsoft sa valideze driverele; dar tot nu le-au interzis pe alea nevalidate.

Comentați

 

 

 

Puteţi folosi aceste etichete HTML

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

captcha: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

WordPress Appliance - Powered by TurnKey Linux