Subiecte

vs.net 2015

Folosesc zilnic VS.NET din 2002. Prea mult ar zice unii. Și acum am lângă mine cutiile de la versiunile 2002 (1.0) și 2003 (1.1). Atâta timp consumat așteptând după el – măcar asta – îmi dă dreptul să comentez. Sunt cu el actualizat la zi. Ce stupid ar zice alții.

about

Niciodată produsul ăsta nu a avut miros de lucru finalizat. Întotdeauna a mers prea greu, prea prost, în așteptarea unui service pack care se dovedea a fi de fapt versiunea următoare cu 2 probleme rezolvate și alte 5 probleme noi. Aproape fiecare versiune a ignorat avansurile tehnologice în domeniul hardware și a mers semnificativ mai încet decât anterioara cu toate că rula cu procesor mai bun și cu de obicei de 2 ori mai multă memorie. Oricine vrea lambde, generici sau LINQ e dispus la sacrificii, toate astea nu vin gratis. Probabil cele mai negre vremuri au fost pe la versiunile 2005 – 2008, ce vremuri cumplite. Nu vreau să compar VS.NET cu Eclipse, ar fi nedrept deși clar spre Eclipse se îndreaptă (spre Ecplise însemnând 2 minute pentru start, 1 minut pentru deschis un fișier etc, orice lucru nou faci alt minut pentru pregătiri).

Poate am calculatorul prea lent (nu aș zice dar…) așa că hai să nu mai vobesc despre viteză. Hai să vorbesc despre schimbat proprietatea Tooltip de la un textbox pe un Windows Form. E vorba de textul explicativ afișat când eziți 1-2 secunde deasupra unui control. Cine mai programează pentru Windows ar spune postmoderniștii? Eu. De ce nu programez folosind orice altceva în afară de ceea ce folosesc? Un UWA ceva? Când pot și prind un minut-două libere printre dialoguri de progres la deschiderea fișierelor din soluție.

Așadar vreau să schimb Tooltip (text) pentru un textbox din “Tra la la” în “Tra la 2”:

property

WTF? În VS.NET nu există WTF (există WPF care e tot un fel de WTF). În VS.NET trebuie să fii în permanență cu mintea deschisă, nu ca mine. Bineînțeles mă gândesc că am greșit proprietatea și că probabil am încercat să setez “Tra la 2” la o proprietate numerică sau booleană dar… nu. Eram pe Tooltip și VS.NET îmi spunea negru pe gri deschis că  “Tra la 2” nu e un text valid pentru tooltop.

Nefiind cu mintea deschisă – am recunoscut deja deci vă rog să nu uitați să mă iertați pe jumătate – nu citesc detaliile și încerc din nou. E nevoie să spun cu ce rezultat? Nefiind nici acum cu mintea deschisă dar fiind deja nervos dau totuși click pe Details doar ca să mă conving că VS.NET nu mi-a trădat încrederea și că e imbecil cum îl știu de atâta vreme:

not property

Cam asta e calitatea Microsoft de când și-au tras Gangele mai la ei. Sper că la fel ca în filmele indiene omul rău (și urât) să îți prindă piciorul la macaz, să-l calce fără milă trenul de ora 5, frații să se reunească după ani de despărțire dureroasă iar epoca hindu din istoria Microsoft să se termine cu bine, înainte de faliment.

Namaste Satya! Namaste Somasegar și familia!

bun venit la google

Termeni și condiții de utilizare a serviciilor Google:

http://www.google.com/intl/ro/policies/terms/

Când încărcați, trimiteți, stocați sau primiți conținut în cadrul Serviciilor sau prin intermediul acestora, acordați Google (și părților cu care lucrăm) o licenţă globală pentru utilizarea, găzduirea, stocarea, reproducerea, modificarea, crearea de lucrări derivate (cum ar fi cele rezultate din traduceri, adaptări sau alte modificări pe care le efectuăm pentru ca respectivul conținut să funcționeze mai bine cu Serviciile noastre), comunicarea, publicarea, executarea publică, afișarea publică și distribuirea respectivului conținut. Drepturile pe care le acordați în cadrul acestei licențe au scopul limitat de operare, promovare și îmbunătățire a Serviciilor, precum și de dezvoltare a unor servicii noi. Această licenţă rămâne în vigoare chiar dacă nu mai utilizaţi Serviciile noastre.

macbook

mac

Minunat, desăvârșit, glorios precum o femeie frumoasă călare pe tocuri de 12cm: arată excepțional fotoșopată pe coperta unei reviste dar atât de disfuncțională când e lasată în libertate undeva pe o stradă din lumea reală. Uite cum se îngustează de artistic talpa, uite ce curbă senzuală are mouse-ul, mai contează că va trebui să-l ții în mână câteva ore pe zi și mâna nu prea are curba compatibilă? Un adevărat utilizator de mac se și operează dacă e nevoie. Toate astea nu mai au importanță după ce mac-ul a ajuns acasă (adică după ce ai plătit). Contează doar în imaginile de pe site-ul emag.

Iconicul mac a fost și este Domnișoara Pogany electro-pop pe care orice regizor o expune măcar în câteva cadre din film dacă nu cumva e un film istoric, caz în care nu i se permite.

Uneori oamenii de artă îl surprind pe mac și nemachiat, precum frumoasa femeie de pe coperți care ajunsă în filme, atunci când scenariul îi cere mobilitate urgentă, alergă desculță cu sandalele în mână (probabil asiguratorii nu se riscă să o lase să alerge pe tocuri, altfel pentru artă multe s-ar sacrifica).

Sigur Kate Bush în videoclipul pentru Deeper Undestanding nu a vrut să-și bată joc de Jony Ive, pur și simplu a fost anormal de naturală ceea ce pentru ea e firesc.

Macul lăsat în libertate pe birou arată mai degrabă așa:

mac

Adică deși are înălțime fixă (pentru că volumul de sub talpă nu permite gradul necesar de libertate), măcar e poziționat pe verticală după placul utilizatorului, e drept cu ajutorul nu știm cărui scriitor celebru – dacă nu era celebru nu era așa groasă și așa bine legată cartea.

Ca să fiu și mai convingător și să înțelegeți că literatura aflată la baza Designului-Însuși nu e moft ci necesitate, vi-l arăt pe Robbie Coltrane la birou (de înălțime standard), în fața unui mac – alt unghi, același Deeper Understanding:

mac

Sunt sigur că unii chiar cred că macul are piciorul fin și perfect calculat pentru vertebre, mușchi, ochi și spirit. Unii mai aplecați spre soluții decât spre cârcoteală ar putea să recomande un birou cu înălțime variabilă. Pentru alții, înălțimea fixă la așa preț pare o dovadă de intoxicare cu antigel Apple. Sex-simbolul IT de pe biroul artiștilor are 1 (un) grad de libertate: balans pe axa orizontala.

Câte grade de libertate oferă un monitor de 2-300 de euro azi? Patru: înălțime, rotație în jurul axei verticale, rotație în jurul axei orizontale și orientare (portrait – landscape).

asusmac

Ce să-i faci… nu toata lumea are înălțimea și poziția să poată mac.

plăceri literare

Slashdot.org are la finalul “articolelor” (nu stiu cum altfel să numesc caricaturile care au rol de a declanșa discuții) o secțiune cu sugestii despre alte “articole”.

Titlul secțiunii cu recomandări tradus mai mult sau mai putin exact este “Ar putea să îți placă să citești”:

2016-01-26_195145

Credeți că este o coincidență nefericită? Iată lista completă cu sugestii pentru lecturi plăcute înainte de culcare:

2016-01-26_195747

Adică:

  • 10 morți confirmați in colegiu din Oregon (s-a deschis sezonul)
  • Los Angeles ridică salariul minim pe oră (slavă domnului!)
  • Cum să execuți oameni în secolul 21 (wtf???)
  • De ce am renunțat să-mi achit ratele la creditul pentru studii
  • Explozii și împușcături multiple în Paris, posibil ostatici.

Excepția pare destul de clară.

Poate vă place, alegeți după pofta inimii între îmușcături, execuții, credite nerambursate, explozii, împușcături multiple, ostatici. Unde e rubrica de violuri? Despre rubrica pentru copii nu mă risc să întreb nici măcar ironic – Norvegia nu doarme!

Lectură plăcută!

imitation of life

Mai țineți minte REM – Imitation of Life? E un cântecel din 2001 cu un videoclip special. Acțiunea se întâmplă la o petrecere pe marginea unei piscine și totul e bizar, real și în același timp absurd, nu există cauzalitate, ordine, istoric dar funcționează perfect artistic.

Videoclipul este unul deosebit și aclamat de critică pentru modalitatea tehnică în care e îmbrăcată arta. Filmarea în realitate a durat 20 de secunde:

Melodie bună, text bun, subiect dureros, cinism rafinat, artă inteligentă, toate la un loc în 4 minute cântate. Video însă are ceva special, dincolo de idee și tehnică și metafora ideii că în 20 de secunde se întâmplă infinit de multe lucruri esențiale sau meschine indiferent unde te-ai uita. V-ați întrebat vreodată de ce videoclipul ăsta atât de bun se vede atât de prost? M-am gândit să fac un brainstorming imaginar. Încerc câteva răspunsuri:

Poate în 2001 nu exista HD, necum 4k și în video se face permanent zoom la momentul producției pe imaginea filmată inițial.

Se putea trage pe peliculă cu rezoluție uzuală reală de 4k+ și apoi digitiza cadru cu cadru 4k. La urma urmelor sunt 20 de secunde adică 600 de cadre.

Poate nu le-a păsat, cică sunt niște drogați bețivi.

M-aș mira (să nu le fi păsat), în general au un act artistic foarte rafinat, nu se prea ascultă muzica lor prin spălătorii auto.

Poate nu le-a permis bugetul.

Ha ha.

Totuși se vede prost. Dacă era filmat pe peliculă și digitizat 4k, lucru perfect posibil la vremea respectivă, cu toate zoom-urile video ar fi arătat… “life-like”! Sau poate ca să fie mai clar de ce arată ca o imagine VHS de proastă calitate… mai citiți o dată titlul 😉

microsoft skuip

Skype e greșit din atâtea puncte de vedere… Pare scăpat de sub control. Îl am instalat pe laptop și îl deschid rar acolo. În schimb îl folosesc des pe desktop. Când îl deschid totuși pe laptop încep să vină mesaje din toate conversațiile purtate pe desktop în ultimul cincinal. Se deschid zeci de ferestre pentru fiecare persoana cu care am avut o conversație nici nu mai știu când. Vin și fișiere, preview-uri de poze primite deja de multă vreme, aglomerație mare. Despre conferințe pe Skype mai are rost să povestesc? Cum se deschid ele în paralel, unii sunt într-o “instanță”, alții într-o conferință paralelă, alții sunt în ambele dar nu se știe pe cine aud și cine îi aude. Treaba se rezolvă doar după ce TOȚI închid conferința (dacă le spui asta la telefon pentru că pe conferință oricum nu te aud). Crash-uri la primirea fișierelor? Oricare din ele te poți gândi că se termină cu virusarea calculatorului dacă fișierul e “binevoitor”. Status ONLINE deși nu ai fost pe Skype de o săptămână anyone? Din toate aceste cauze și dintr-un optimist pășunist vânez fiecare nouă versiune doar doar se va repara măcar una din atâtea probleme. Azi a apărut v7.16.73.102 deci e vremea unui update. De obicei Help / Check for Updates nu dă niciun rezultat în sensul că deși există o versiune nouă verificarea spune că nu. Azi nu a dat niciun rezultat în… alt sens. Azi am dat click pe Check for Updates și în mod surprinzător zice că ar exista o actualizare:

2015-12-10_114422

Oh dar ce perfect, uite că totuși încă lucrează Satya și acoliții la telefonul fără fir. Suspect de bună experiența de utilizare până aici, ia să executăm urgent:

2015-12-10_113414

Măcar a găsit-o, e un mare pas înainte. Îi urmez sfatul și încerc să o fac manual. Descarc kitul de instalare și îi dau drumul:

2015-12-10_113230

Ce de mesaj… Le-a zis cineva “inginerilor” din subsolul echipei Skype că din Windows 7 încoace adică de ani buni secțiunea respectivă din Control Panel nu se mai numește așa? Vă rog să le trimită cineva o telegramă.

Așadar am ajuns cu excursul la altă facilitate a rahatului de softic: dacă vrei să faci update (nu înțeleg de ce ai vrea pentru că oricum nu se rezolvă nimic), trebuie să dezinstalezi vechea versiune. Tot manual. Nu am mai văzut așa ceva din 1992. Cum ziceam că sunt absurd de pășunist, trec la dezinstalarea manuală:

2015-12-10_113257

Băt of corse, click pe Yeeees! End nevăr asc mi ăghen!

2015-12-10_113310

Asta e nouă, a apărut probabil în versiunea 7.14 cu care se pare că sunt blestemat să rămân până la formatare. Încerc să înțeleg mesajul dar nu reușesc, oare de nervi sau pentru că e o problemă cu mesajul în sine? Renunț și dau click pe Cancel (se spune că nu e niciodată bine să dai click pe OK și cine sunt eu să contest înțelepciunea populară):

2015-12-10_113326

Rezumat:

  • a găsit update (bravo!) dar nu îl poate descărca (asta e…)
  • am descărcat manual update (bravo!) dar nu îl pot instala decât dacă dezinstalez versiunea mai veche (asta e…)
  • nu se poate (bravo!) dezinstala versiunea veche (asta e…)

Sugestie binevoitoare:

  • de ce nu instalezi Skype într-o mașină virtuală?

Întrebare de final de semestru:

  • DE CE DRACU MAI FOLOSEȘTE LUMEA SKYPE? DOAR PENTRU CĂ E GRATIS??

accidentalism

Vi s-a întâmplat vreodată să vedeți reclame de la Google în aplicații? Daaaa.

Vi s-a întâmplat vreodată să dați click INTENȚIONAT pe vreuna? Nuuuu.

Vi s-a întâmplat să nu le puteți nici măcar citi? Daaaa:

Screenshot_2015-12-08-18-30-29

Azi li s-a cășunat să mă agreseze în limba arabă (cred). Toată ziua am văzut texte arăbești prin aplicații. Oare au fost hăcuiți de ISIS? (gata cu gluma!)

Se spune că Google ne cunoaște mai bine decât părinții sau nevestele sau colegii (la un loc aș adăuga eu). Cum de nu și-a dat seama hidra că nu vorbesc arabă? Problema care mă îngrijorează e că dacă din cauza vreunui bug profilul meu Google a fost pătat cu atributul {“arabic_connection”: yes}, având în vedere atmosfera din zilele astea e posibil să mă trezesc la ușă cu ceva mascați. O să încerc să fac o cerere la Alphabet să mă exonereze de această culpă, să vedem ce dovezi îmi vor cere, sper să se rezolve fără să-mi rămână urme la dosar. Dar oare ce scrie acolo? E și un scut desenat, o fi un îndemn la luptă? Oare de ce e albastru? M-au făcut curioși. Poate e un test să vadă dacă am înclinația să dau click pe învățăminte anti- ? Uite și săgeata aia în jos în cerc verde, poate e un simbol legat de căderea iminentă a civilizației occidentale?

Destul cu paranoia! Să revenim la Google care ne cunoaște atât de bine și a căror afacere principală (deci ai zice că și domeniu principal de competență) e reclama.

V-ați gândit vreodată că reclama plătita de voi la Google va ajunge pe telefonul unui mongol care poate nici nu are fonturi latine instalate? Ce de clienți o să vă aducă banii “investiți” în promovarea cu Google, ce de venituri, ce de bunăstare… la fel ca bietului scutier arab din imagine, delapidat fără rușine de Eric & Co. Cum altfel decât furt se poate numi practica asta din moment ce Google chiar știe bine ce limbi (nu) vorbesc. Sau poate chiar nu au în profilul utilizatorilor ce limbi vorbesc aceștia deși știu exact când e liberă Ioana? Vă rog să vă mutați mintenaș cu reclamele pe Facebook! Am auzit că ăia sunt cinstiți și cică ar ști mai bine.

relax!

În Windowsuri mai noi există o opțiune destul de obscură pentru testarea memoriei. Dacă vrei ca Windows să încerce să-ți verifice memoria, sistemul rebootează și tricotează acolo ceva, în speranța că dacă există probleme hardware legate de memorie, testul le va detecta. Insist pe încercare și speranță pentru că la fel ca la doctor, poți fi bolnav și cu toate astea analizele să iasă totuși bine.

Așa arată ecranul pe durata testului de memorie:

memory test

Albastru, fonturi neproporționale, mod text, aproape profesional (glumesc). Există motive pentru care codul testului să fie minim deci interfața spartană e justificată. După care de plictiseală te pui și citești. Oare ce zice?

… bla bla bla

Cu toate că testul poate părea inactiv din când în când, el totuși rulează. Vă rugăm așteptați finalizarea testării…

CU GALBEN  – deci e important.

Cred că rolul mesajului e de liniștire. Uneori bara de progres stă mult pe loc așa că psiholoaga care încă mai lucrează part-time la Microsoft s-a gândit că ar fi bine să ne liniștească. Nu înțeleg totuși de unde știe ea (să spunem că ar fi o EA pentru că e și mai liniștitor și mai stereotip) că PC-ul meu de fapt nu s-a blocat. În general afirmații de genul “deși ar putea să pară că nu e bine vă spun eu că e bine” sunt riscante dar făcute la modul general despre un calculator despre care nu ști chiar nimic sunt jenante. Siguranța ei pare cu atât mai hazardată cu cât dacă ai ajuns să pierzi timpul cu testul de memorie probabil ceva probleme pe undeva ar putea exista deci o blocare nu e chiar de neconceput. Nu era mai bine sa rotească un – \ | / – decât să se hazardeze cu afirmații? Nu putea fi prea greu și nu era nici penibil. Pe de altă parte înțeleg programatorul care a făcut-o: era mai multă bătaie de cap cu logica de a roti un caracter în bucla de test cu viteza potrivită pentru a percepe în orice moment mișcarea. A fost mult mai ușor să arunce un mesaj stupid pe ecran și să prindă autobuzul de 16:30 spre casă. Și totuși de ce am dat vina pe psiholoagă? Mesajul e prea lipsit de logică să vină de la un programator…

cortana: e frig la timiayoara?

În timp ce titanicii aitiului se întrec în despuirea surselor a nu știu ce sisteme de inteligență artificială, când Cortana se ia la trântă cu Siri în glumițe care mai de care mai artificial de inteligente, Bing – fratele lor mai mare și sursa lor de înțelepciune brută nu prea știe să scrie:

timiayoara

Păi cum, parcă Bing era simbolul conversiei Microsoft din nu mai știu ce dinozaur monopolist în… nu mai știu ce nondinozaur neapărat prietenul cel mai bun al opensourceului din cloud și cu Apple și cu toată India la un loc – de ce nu? Și cu privacy – era să uit.

Ce încredere să mai am eu cetățeanul onest că mă spionează competent corporația asta dacă nici numele orașului meu nu știe să-l scrie?

Ai zice că are probleme cu diacriticele Bingul nostru sau poate chiar le are (așa și arată, a UNICODE trecut prin gura îndulcită artificial a Cortanei și lăsat fără câțiva bițișori) dar tot Bing, în maps de data asta, în aceeași zi, la aceeași oră, pe același Windows, în același browser și pe același port 80 (pentru transparență – cine are ceva de ascuns?) știe totuși cum se scrie Timișoara:

Probabil că fetele de la redacția meteo sunt mai neglijente.

La atâta inteligență artificială și deep learning (era să zic altceva) ce curge pe conductele informative americane nu e posibil să citim și noi un text scris corect? Nu mai știe nici dracu’ ce e prin norișorii aia. Sau poate știe Cortana dar nu spune – pe ea o interesează mai mult să afle.

ce mai face linux

Pentru că periodic de vreo 15 ani încoace nu mă pot abține să nu verific ce mai face Linux și dacă nu cumva a ajuns la gradul de decență care să îl facă interesant și pentru mine, odată cu sosirea toamnei am bootat Linux Mint 17.2 MATE pe un server HP ProLiant producție 2013 cu BIOS si iLO actualizate la zi. Dacă pe desktop nu a fost să fie până acum, am zis să văd cum se descurcă pinguinele în apă, acolo unde toată lumea afirmă că e în mediul lui natural: pe un (mini)server.

Mașina după tot ce pot spune este în perfectă stare de sănătate, așa afirmă toate testele pe care și le poate aplica din Intelligent Provisioning, așa pare și dacă ar fi să mă iau după Windozele care rulează perfect dar după care știm cu toții că nu ne putem lua.

Ca să fie clar că sunt cu toate cele la zi, iaca screenshot de la bootare:

2015-11-09_153102

Cică Redundant ROM Detected – This system contains a valid backup System ROM.

Și iată cum arată rujul pe râtul pinguinului pe același hardware:

2015-11-09_152907

Sunt convins că e o problemă minoră, că ea nu afectează decât vederea noobilor și aproape tind să cred că așa ar trebui să arate ecranul la bootare fiind vorba de un sistem de operare foarte avansat. Dacă frumusețea graficii e o treabă subiectivă, mă sperie totuși câteva detalii din text:

[Firmware Bug]: the BIOS has corrupted hw-PMU resources (MSR 38d is 330)

[sdd] Asking for cache data failed

[sdd] Assuming drive cache: write through

Oare să-mi las datele pe aripa acestui pinguine?

Sigur toate astea se pot rezolva prin câteva comenzi simple și ușoare, poate un driver video pentru mod text + o compilare-două de kernel sau ceva, sigur că e mai bună o barieră de intrare ca să nu ajungă tot prostul ca mine să booteze un softic atât de avansat și să se rănească mai apoi. Așadar mă declar încă nepregătit pentru revelionul anului Linux și rămâne să caut în continuare un hardware la nivelul pretențiilor. Până atunci ce să fac, încerc să mă limitez la Windoze. Măcar am încercat.

altar degeaba

Hai să ne agităm. Hai să avem emoții. Hai să cerem demisii cu vibrația sinceră a osânzei prezentatoarelor TV. Hai să fim indignați pe cei pe care cu neuronul frânt, într-un moment de rătăcire ca toate celelalte i-am ales și deci suntem chiar noi, rafinați prin proces democratic dat pe mâna oricărui cretin. Hai să strigăm cu toții cu degetele în urechi Huooo! Hoții! Hai să schimbăm clasa politică, orânduirea socială, legile, pe mă-sa și pe tac-su, neapărat pe Ponta, tot! Hai să fim cu toții imbecili la televizor în direct, febril, exaltat, în piețe, pe facebook și pe tweeter, cerebral, vibrant, hormonal. Hai să dăm cuvântul reprezentantului studenților, să ne spună cum e cu cenzura sau orice altceva. Hai să Monica Macovei sau de ce nu Alina Mungiu iarăși din nou, hai să democrație. Hai să ucidere din culpă de la prim ministru la primar la patron. Hai să nu știm Tatăl Nostru în piață la megafon. Hai să facă-capital politic și bani din reclame la detergenți în emisiunile care ne îndeamnă să hai. Hai să fim folosiți, știm să facem asta cel mai bine. Jos Iliescu, jos comunismul! Hai să scremem o poveste sfâșietoare pentru un salariu de redactor TV de rahat, pentru un premiu mizerabil de jurnalism, poate la Londra, poate la New York, cu avionul plătit de Voiculescu. De fapt hai jos și Voiculescu – sau ăsta deja e jos? Mai contează? Hai să Radu Tudor care ești prea deștept să te merităm. Hai baschetbalisto, bagă-i pe toți la pușcărie sau mai bine pune-i direct la zid, pentru ce proces – atletă a dreptății? Dumnezeu să îi judece, noi hai să îi împușcăm odată că se face târziu și se lasă frigul. Arată că ești româncă, răzbună-ne – e atât de satisfăcător să ne simțim răzbunați. Hai să scuipăm lipsa oricărei direcții intelectuale pe lentilele camerelor de luat vederi, hai să… mama dracului… orice, hai să ne îmbătăm cu toții într-un club împuțit și inflamabil numit România și deci să fim eroi, hai să ne îndreptăm într-o direcție greșită, hai să facem istorie. Hai că sigur ne ajută și Curtea Constituțională. Prea multă plictiseală, hai să o facem lată! Vine cineva la concert? Se bagă și artificii. Hai că poate vine și Anna Lesko. Momentul istoric a sosit, vine și procuratura – hai cu toții mânuțele sus, hai Iohanis, încearcă 2 subiecte aber ohne predicat, hai că putem!

(in/il)egalitate

Femeile vor să fie egale! Nu contează de ce, nu contează în ce scop, nu contează cu cine, nu contează unitatea de măsură, e trendy și pentru unele e o afacere foarte bănoasă de obicei din bani publici. În principiu nu am probleme cu egalitatea asta deși sforțarea spre egalitate între termeni lăsați inegali de la natură îmi pare mai degrabă o risipă irațională de energie precum încălzitoarele cu gaz plasate în aer liber pe terasele decăzuților capitaliști.

Lăsând la o parte egalitatea, discriminarea e o altă treabă cu care nu sunt de acord. Ai zice că sunt amicul mișcării de emancipare feministă dar… capcană! Sunt un odios misogin șovin retrograd.

Povestire: merg pe stradă prin municipiu. Și mergând eu pe strada municipală fără să mă gândesc o clipă la feminism, egalitate, discriminare sau alte teme care apasă contemporaneitatea dau cu ochii de o clădire bine îmbrăcată pe care stă ancorată o placă informativă:

20120427_143337_cr

Prima dată am văzut desenul cu doamna și am crezut că e vorba de o croitorie. Apoi am văzut că doamna ține în mână o servietă și m-am gândit că e o agenție de vânzare de bilete de avion low cost clasa business. Apoi am văzut o grămadă de sigle deasupra capului doamnei, toate cu aer oficial spre guvernamental. În final m-am gândit că poate e mai simplu să citesc ce scrie și am reușit:

Școala Națională a Femeilor Manager.

Dacă doriți să vă abonați la “newsletter” o puteți face fără prejudecăți aici (interesant că nu se cere dovada sexului feminin – câtă deschidere…).

WTF?? Primul gând care mi-a venit în minte a fost o “cofetărie pentru femei” de pe vremea comuniștilor, la ultimul etaj al magazinului universal Bega. La vremea respectivă nu am reușit să înțeleg sensul decât în contextul semi-mistic-semi-fantezistic în care din motive pe care nu le puteam intui, clientele cofetăriei avangardiste trebuiau să fie dezbrăcate în momentul consumării actului digestiv.

Deci mă aflam lângă o “școală profesională pentru femei”?? Sigur asta dacă putem asocia manageriatul cu noțiunea de profesie dar să presupunem pentru moment că am putea. Deci aici e o școală pe care nu o pot frecventa bărbații? Din dorința de egalitate? O fi privilegiul suprem al muierii nediscriminatrix cocoțate în ciuda tocurilor cui în copacul unit european? Poate e nevoie ca din motive didactice actul (iar actul…) educațional să implice nuditate? Habar nu am – nu am fost niciodată manager. Sau poate se bazează doar pe faptul că fiind autodeclarată “de femei”, pentru bărbați ar devenit automat o instituție indezirabilă? Poate că de fapt nu e interzis dar ce bărbat normal ar putea dori să fie asociat cu așa ceva deci atmosfera e una de securitate exclusivistă, fără violuri accidentale sau alte derapaje frecvent asociate cu prezența reprezentaților sexului masculin – case closed!

Gluma e glumă dar nu pot să nu mă întreb una-alta despre taraba asta clădită pe bani publici:

– e moral? (glumesc, e o întrebare pentru introducere în atmosferă)

– e privat? (nu că ar conta prea mult). Nu pare privat, prea multe fonduri și instituții publice par implicate.

– e discriminatoriu? Nu cred, oricum niciun bărbat nu ar dori deci problema practic nu există. Sau?

– nu le mai ajunge școala normală “mixtă”? Probleme cu grupurile sanitare? Hărțuiri sexuale? Sau lipsa lor?

– nivelul dintr-o școală “mixtă” o fi prea înalt? Sau prea scăzut?

– în final vor “profesa” manageriatul în mănăstiri de maici? De ce să nu fie în contact cu viitorii colegi “de alte sexe”? Sau urmează înființarea și a altor instituții pentru femei dacă tot avem cadrele deja formate?

– sunt acceptate și lesbiene mai bărbătoase? Cât de…?

– oare dacă tot sunt doar ele între ele… se dezbracă? Măcar uneori…? Cât de cât…?

e LEGAL?

Cum să fie legal să dăm bani ca să facem o instituție unde bărbații nu să fie acceptați? De ce să nu fie acceptați? Din vina că s-au născut bărbați? Vă puteți imagina simetric o “Școală Națională a Bărbaților Manager”? Fără să fie imediat dați în judecată și desființați de vigilentul Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării? Oare ce ar răspunde CNCD la o sesizare în privința discriminării pe bază de sex la accesul la educație în această instituție (plătită din bani publici deși asta nu contează). Cred că e ușor de intuit răspunsul: n-avem – dispari! Puteți încerca aici. Pentru șanse sporite să fiți băgați în seamă ar fi benefic ca petiționar credibil să fiți țigan (indiferent de specializare, doritor de a deveni manager – de ce nu?). Poate obținem prin această inițiativă o Școală Mondială a Rromilor Manager, și ei au dreptul la încă și încă o șansă! De ce nu și o Școală Națională a Neoprotestanților Manager? Ei nu au dreptul? Adică îi discriminăm pe criterii religioase? Îi putem forța ca împotriva propriei conștiințe să se amestece cu viitorii Penticostali Manager? Vremea homosexualilor manager nu a venit încă în România dar se poate avea în vedere ca proiect și o astfel de școală – de ce să nu gândim și acționăm pentru viitor? De ce să nu fim egali cu toții, fiecare cu școala lui de manageri? De ce atâta ură? De ce să nu ne iubim ca pe vremuri, natural, cu toții, împreună, în grup, mixt…

&#32

Papa și-a numit astronomul șef. Habemus șefus astronomicus!

Fiind șef el nu s-a putut abține să declare ceva. Citat din declarația astronomică papală șef(ă):

"First of all, I want to provide space for other astronomers to do their work.

Adică vulgaricus și aproximativus:

Înainte de orice aș vrea să ofer spațiu pentru alți astronomi să își facă treaba.

Nu e ironic că astronomii nu au destul spațiu lăsat de la Dumnezeu să-și facă treaba? Trebuia să le mai ofere și fratele iezuit Guy Consolmagno în generozitatea lui câteva hectare cubice. Are Vaticanu’ de unde.

comparație

A apărut FireFox 41:

2015-09-23_145557

Sigur că există motive, sigur că poate nu e compilat cu opțiunile corecte, sigur că poate nici nu e compilat, sigur că în ziua de azi nu contează 35MB sau 7 MB în plus, sigur că nu înțeleg prea bine, sigur că nu pot trage concluzii, sigur că dacă le trag vor fi greșite, sigur că sunt prea prost să înțeleg ceva din ele, sigur că un exemplu punctual nu e relevant, sigur că în Windows nu e așa de sigur, sigur că de fapt nimic nu e sigur cu o singură și nesigură excepție, sigur că și dacă ar fi sigur cum am putea fi siguri că așa e de fapt…

Dar stai, a zis cineva că dacă e mai mic e mai bine? Chestiunea cu mai mic e mai bun e o școală de gândire depășită. De fapt mai mare e mai bun, oricine o știe: the bigger the better (și dacă există o zicală într-o limbă străină înseamnă că e adevărat). Plină lumea de hateri frate…

paralelă (erotică) inegală

 

Diferența dintre sexul pe bani și sexul gratis este că sexul pe bani este mai ieftin.

Orice paralelă între sex și serviciile online este deloc întâmplătoare.

upc – internet popular

Fragment de conversație cu UPC – relații clienți:

Păi dacă dumneavoastră aveți un router mai puternic decât modemul nostru este normal ca routerul să blocheze modemul.

Întrebare: cum ai continua din acest punct conversația cu doamna Oltean Petruța?

despre opțiuni

Să zicem că așa ca mine ești preocupat ca datele despre viața ta personală să nu fie împărtășite cu oricine e dispus să dea 2 cenți pe ele. Rasă rară de papagal adică dar tot papagal pentru că folosești Google și ai în buzunar un telefon Android.

Dacă tot ești rasă așa specială, ai grijă să nu folosești niciodată localizarea activă oferită cu atâta generozitate de Google pentru că dacă o activezi ca să îți afli poziția, Google va ști la mod propriu fiecare pas pe care îl faci.

De fiecare dată când ai nevoie de locație, răspunzi cu mare atenție cu NU SUNT DE ACORD:

Screenshot_2015-08-15-15-28-53

Date anonime :))

De ce de fiecare dată? Bifează “Nu mai afișa” și ai rezolvat ar spune un papagal din altă rasă.

Uite de ce:

Screenshot_2015-08-15-15-28-58

Nu e posibil să decizi că nu vrei și gata, să fii scutit de agresiuni viitoare. Dacă nu mai vrei să fii deranjat cu întrebarea îți rămâne doar alternativa ACCEPTAȚI. E o lume liberă. Te-a pus cineva să folosești Android?

De fiecare dată când ai nevoie de locație ți se întinde capcana care are un singur sens, e ca o supapă, ca o trecere rotativă pentru numărarea vitelor care intră și ies din staul. Ai reușit să scapi acum, o să greșești data viitoare, în final tot acolo ajungi, singura opțiune e fără Android. Modul cum opțiunea dezactivează de fapt dreptul la a opta mie îmi dovedește disprețul șmecherului Google față de vita imbecilă cum sunt eu perceput de ei. Ceva doză de adevăr în părerea lor despre mine există, altfel aș șterge acum contul de e-mail pe care îl am la ei și aș aruncă fără urmă de regret telefonul Android în WC ca prim pas spre o viață mai frumoasă.

parole parole

Alege o “parolă” din 5 cifre, care iți (sic) asigură un nivel (sic) ridicat (sic) de securitate (sic sic sick).

2015-08-06_102407

la bancă

Pentru că Grecia nu mai e la modă în materie de „benching” m-am îndreptat spre Olanda. Am „aplicat” pentru un cont la ING. Am fost invitat la un interviu care a cuprins diverse întrebări mai mult sau mai puțin intime. Una mi-a atras atenția în mod deosebit:

– Aveți ceva legături cu Statele Unite?

– @#$!!%

M-am speriat puțin. Doamna a sesizat și a ridicat din sprânceană, nu ca să mă intimideze ci ca să văd că a înțeles, că e OK cu asta și că deși suntem filmați încă mă înscriu în parametri fiziologici ai unui cetățean probabil sincer.

– Ăăăă… nu prea înțeleg, am un ceas cumpărat din Statele Unite, se pune?

Doamna nu s-a așteptat la atâta sfidare.

– Nu (zâmbet profesional înțelegător). Dacă aveți ceva legături… știți dumneavoastră…

Știu că sunt paranoic dar asta nu însemna că acest “știți dumneavoastră” nu ascundea ceva. M-am hotărât să scurtez pentru că mă bătea violent aerul condiționat setat pe 16 grade direct în cap.

– Nu știu să am legături cu Statele Unite în sensul în care bănuiesc că e formulată întrebarea. Am fost cât am putut de prudent în exprimare ca să nu risc să descoperim împreună – eu și cu doamna – un bug la poligraful din norul de peste mări și ocean.

– Dar care e motivul acestei întrebări, ce s-ar fi întâmplat dacă aveam?

– Atunci urma un interviu separat îmi răspunde doamna scoțând de sub hârtiile de pe birou un formular de câteva pagini și fluturându-l cu un explicit “nu-ai-vrea-să-încercăm” pe față. Mi-a adus aminte de asistenta din Zbor deasupra unui cuib de cuci. Adevărul e că nu vroiam să încercăm așa că am continuat cu alte intimități și încet încet ne-am apropiat de finalizare:

– Veți primi un e-mail și două SMS-uri pentru activarea cardului.

– Bine, aștept.

A mai completat doamna niște hârtii, m-a mai bătut în cap aerul condiționat vreo 5 minute dar niciun SMS.

– Nu ați primit SMS-urile?

– Încă nu.

– Hm, trebuia să le fi primit.

Am verificat din nou, nu erau. Doamna s-a hotărât să mai așteptăm și mi-a transmis decizia ei folosind limbajul nonverbal, răsfoind prin hârtii ignorându-mă îngândurată. După alte câteva minute doamna părea deja îngrijorată:

– Nici acum nu ați primit SMS-urile?

– Nu, aș fi auzit dacă veneau dar verific totuși.

Nu veniseră. Am încercat să o liniștesc pe doamna:

– Uneori mai întârzie…

Doamna era cu adevărat preocupată de faptul că nu am primit SMS-urile. Atât de preocupată că s-a ridicat de pe scaun și a pornit decisă spre… un perete unde nu vedeam nimic special, nici telefon, nici dulap nici măcar ușa toaletei. M-am speriat puțin. Ce își putea dori doamna cu fizic de halterofilă olandeză de la acel perete alb și aparent lipsit de viață în legătură cu întârzierea SMS-urilor mele? La finalul celor 20 de secunde de deplasare hotărâtă, doamna se ridică pe vârfuri și întinde mâna în sus spre o nișă pe care nu o observasem. Mă ridic cu gura căscată să văd cuibul de cuci. Văd cum doamna scoate din priză un ștecher, stă puțin cu mâna în aer și îl bagă la loc. Noroc că era înaltă, altfel nu ajungea la priză. Nu face doi pași spre mine doamna că aud telefonul: cling cling – cling cling. Două SMS-uri, exact așa cum prevestise ursitoarea. Doamna vine la birou, mă îndrumă spre bancomatul unde să îmi setez PIN-ul pe baza informațiilor din SMS-urile proaspăt primite. Fac asta cu succes deși gândul îmi era la ștecher, la doamna, la coincidența cu sosirea SMS-urilor, la impresia explicită că doamna știa că SMS-urile vor veni exact atunci, la posibilele legături cu Statele Unite de care să nu îmi fi amintit când mi s-a acordat șansa. Am încercat să mă comport normal până am terminat toate formalitățile și doamna mi-a urat ceva de plecare la care nu am fost atent din cauza acelorași gânduri care mă măcinau: care a fost faza cu ștecherul? Are vreo legătură cu Statele Unite?

Am salutat, am mulțumit, m-am ridicat și în loc să plec spre ușă am luat-o “din greșeală” spre peretele cu priza prin care ajunsesem să cred treceau SMS-urile. Am ajuns destul de aproape să văd misterul ascuns după nișă: un modem GSM clipea mulțumit că doamna l-a resetat. Ce cloud? Ce secol 21? În domeniul bancar lucrurile se mișcă în alt ritm. Aparent fiecare sucursală, punct de lucru sau tonetă are în dotare un modem GSM și expedierea de SMS-uri e o afacere strict locală. Cum toți clienții băncii o știu, orice modem se mai blochează, motiv pentru care doamna îi dă un reset sub centură. Una din condițiile îndeplinite la angajarea doamnei a fost probabil înălțimea minimă necesară pentru a ajunge la priza de unde se resetează modemul.

Dacă aș fi în echipa IT a companiei aș propune modernizarea sistemului: cu doar două cabluri prelungitore aș aduce priza lângă biroul doamnei așa încât să nu fie nevoie ca doamna să se mai deplaseze și să se întindă până la priză. Dacă s-ar aproba un buget mai generos aș propune ca triplu’ să fie dotat cu întrerupător (luminos!) așa încât doamnă să poată să-l reseteze cu piciorul de sub birou, fără ca clientul să suspecteze ceva.

Chiar așa, tu cu cine faci “benching”? Ceva legături cu Statele… Unite? 😉 Cum ce legături?…

seo

Google azi face și desface afaceri și destine. Cum schimbă careva acolo a șaptea zecimală la o constantă din algoritmii care calculează rankingul paginilor, cum apar știri despre nu știu care restaurant falimentat de Google care l-a coborât în raking pentru că precis nepoata de soră a lui Larry Page a răgușit din cauza apei prea plate. Așa se întâmplă când te cațeri cu afacerea până pe ultima creangă care te poate susține și încă puțin mai sus: la prima adiere cazi.

Să fii pe prima pagină la căutări după cuvintele care te definesc este o condiție existențială, precum ploaia pentru agricultorii primitivi. Și tot la fel cum nevoia de ploaie în relație cu natura necunoscută a generat religia, așa nevoia de trafic pentru a produce vânzări generează sentimente mistice în raport cu enigmaticul zeu al internetului – Google. A proliferat o întreagă tagmă de popi, șamani, vraci, felceri, escroci, curve SEO, facultăți și cursuri postliceale, școli profesionale, doctorate și doctorițe, pluginuri, plugouturi, cărți de rețete, cărți de rugăciune, lanterne breloc, tabere de vară sau apă de gură SEO friendly. Așa cum preoții au menirea să-ți optimizeze (=manipuleze) relația cu Dumnezeu, așa specialiștii SEO au menirea să-ți optimizeze (=manipuleze) relația cu Google.

Ca orice activitate umană, SEO (optimizarea pentru motoare de căutare) e o meserie tot mai specializată. Fiecare șaman are acreditări înrămate, glob de cristal și ritualuri stricte, parțial dezvăluite, rar motivate, disponibile la orice preț își permite să plătească credinciosul. Cei mai de vază aleși au trecut cu autobuzul prin fața intrării din spate de la Mountain View unde și-au făcut un selfie ca probă a harului.

Sau există și atei ca mine care cred că ploaia picură din norii generați de condens, indiferentă la superstițiile și ritualurile agricole primitive. Ce banal, ce oameni limitați, câtă lipsă de anvergură…

Google nu sunt atât de imbecili ca o rețetă, fie ea de 20 de pagini, fie ea incantată de 3 ori pe zi, fie ea oricât de mistică sau secretă, fie ea cu 3 peceți patriarhale să îi deruteze în ce privește conținutul paginilor tale. Dacă îi suspectezi de atâta prostie încât să crezi că-i duci ușor și multă vreme cu preșul manipulând rankingul ai greșit domeniul. Ca să îl citez pe unul dintre ei (de mare rang): e trist că mințile cele mai luminate ale generației mele își investesc munca și inteligența în cum să-i facă pe oameni să dea click pe reclame. Trist dar adevărat – chiar e vorba de oameni foarte deștepți plătiți să-ți radiografieze OBIECTIV paginile de internet.

Specialiștii de la Google (aici o zic pentru prima dată fără ironie) știu EXACT ce își doresc de la paginile indexate: să le măsoare și aprecieze CORECT în câteva privințe simple pe care le poate oricine înțelege intuitiv, nu e secret, nu e mare știință, e de bun simț:

  • conținut relevant, bogat, clar, distinct, diferențiat (nu neapărat dorit, nu e concurs de frumusețe, și dacă ești urât cineva te va căuta dacă te poate cumva diferenția);
  • autoritate și încredere în autor (date de referințele la paginile tale făcute de alți autori DE ÎNCREDERE, contează mult nu doar ce se zice ci și cine zice);
  • disponibilitate permanentă, viteză de încărcare, aspect lizibil, alți parametri tehnici care fac conținutul ușor, plăcut și larg disponibil;
  • cât mai puține elemente care îngreunează utilizarea sau resping utilizatorul (reclamele în pagină COBOARĂ în ranking. Google care vinde reclamă își sancționează partenerii. A zis cineva că viața e dreaptă?)
  • satisfacția celor care au dat click (dacă 10.000 de lemingși au fost fericiți e foarte probabil ca și următorii să fie);

Sigur sunt și alte multe și mărunte criterii dar esența e simplă: fă-ți treaba bine. Nu încerca să trișezi, nu fi impostor, fi sincer în ce prezinți, fi interesant, spune ceva ce merită să fie citit, fi puțin altfel ca să meriți o recomandare. Nu e ușor să faci toate astea. Nu există rețetă să fii interesant sau deștept sau atractiv. Și dacă ar exista rețete parțiale, ele te ajută să fii mediocru, în cel mai fericit caz să nu fii penalizat, nicidecum să strălucești pe prima pagina. Asta pentru că alte sute de milioane de pagini respectă automatizat exact aceleași rețete deci vei fi unul din sutele de milioane cu minime șanse de a fi observat de algoritmi ca să fii promovat sus în top. Cu cât e mai strict respectată rețeta șamanului, cu atât e mai sigură calea spre mediocritate. Rețetele care exploatează mici breșe în Marele Algoritm expiră inevitabil în momentul în care prea mulți folosesc trucul și efectul e observat de arhangheli și anihilat prin ajustarea altei constante secrete. Singura rețetă care ține e să fii corect, cinstit, muncitor, sincer, bogat în conținut, rapid, plăcut, click-ăit, satisfăcător adică să-ți faci treaba bine. Asta dă ranking real, durabil, interesant pentru Google, poziție care nu se schimbă la fiecare ajustare a algoritmilor secreți. Pentru asta e de muncă.

Google te cunoaște bine și pe tine ca autor și îi cunoaște bine și pe potențialii tăi căutători, mai bine decât mamele și nevestele lor la un loc. Nu merge ca la doctor, stând gol pușcă la consult, să-l faci să creadă că ești mai dotat decât ești de fapt folosind… pluginuri WordPress. Pur și simplu se vede de către oricine, cu atât mai mult de un profesionist.

Ca agricultorul primitiv în fața zeului ploii, nu poți să-l înșeli cu șmenuri ieftine pe Google. Google vrea despre pagina ta să cuantifice ADEVĂRUL (vede el apoi cum să-l folosească pentru minciună și manipulare, de asta se ocupă alt departament). Nu merge să înveți 3 acronime și 3 trucuri de conversație pentru a evita subiectele sensibile și să impresionezi interlocutorul. Ar fi prea ușor. Google nu e doar un interlocutor. Google e un confident, un formator de opinii, un profesor, un sfătuitor, un poștaș, un ghid pe stradă și în viață, un vânzător la sexshop, un bibliotercar, e amanta bibliotecarului, e un doctor și e și furnizorul lui de hașiș, e agentul de turism al bunicii tale, medic veterinar și dresor de câini, cântăreț, actor și măscărici, e autorul moral al rețetei de castraveți murați mâncați la prânz, e colecția completă și adnotată a codurile de bare de pe biletele pentru WC public sau expoziții de artă renascentistă, e un imens și sensibil telescop îndreptat permanent spre sufletul tău, e toate astea și încă multe multe altele. Adevăr vă spun: nu ai cum să Îl minți. Dacă crezi că-L poți manipula (optimiza), nu I-ai înțeles natura, nu ești încă pregătit să-L primești în viața ta. Fi drept, fi umil, fi sincer, poartă-te cum se cuvine cu un Zeu. Așa să ne ajute Eric Schmidt, Amin!

WordPress Appliance - Powered by TurnKey Linux