Subiecte

poșta română - 3. rococo

Așa cum unii s-au specializat în critica literaturii secolului 20 sau de ce, chiar în critica rațiunii pure – doamne păzește, așa se pare că m-am specializat și eu în critica Poștei Române. Acum că am făcut introducerea ca să știți exact în ce se pare că m-am specializat, o să vă destăinui ceva: de data asta nu voi critica Poșta Română, nu în sens strict cel puțin. Voi face doar cîteva considerații estetice, conform profilului blogului, asupra manierei stilistice a scriiturii afișelor de pe pereții UNOR (nu e bine să generalizăm!) oficii poștale.

După cum povesteam în episodul doi al trilogiei, mi-am petrecut mai mult timp decît mi-aș fi dorit transpirînd abundent în vastele spații supraîncălzite și suprapopulate ale Oficiului Poștal De La Mall. Am avut astfel răgazul necesar pentru a încerca să pătrund enigmatica lume a factorilor poștali și a coletăriei. Nu voi vorbi azi despre contradicție („Aici se poate plăti factura Vodafone” pe perete, „Nu se poate plăti Vodafone” pe pult). Ar fi prea vulgar. Mă voi apleca asupra unui afiș pe care l-am trecut cu vederea la început datorită modestiei acestuia: pe o imaculată pagină A4, ruptă atent la un colț, imprimate cu un toner aproape gol și cu un cilindru foto complet uzat al vreunei imprimante laser ieșiă din producție pe la începutul anilor ’90, se zăreau cu dificultatea cuvenită descoperirii marilor adevăruri următoarele cuvinte:

PENTRU A FI SIGURI CĂ TRIMITERILE DUMNEAVOASTRĂ VOR AJUNGE LA DESTINAȚIE VĂ RUGĂM CA ÎNAINTEA LOCALITĂȚII SĂ SPECIFICAȚI NUMĂRUL CODULUI POȘTAL.

Acesta era mesajul reprodus aproximativ pentru că nu am reușit să rețin eventuale greșeli de ortografie cauzate în mod sigur de mai sus amintitul cilindru uzat al imprimantei laser mult prea strămoșești.

Frumos spus „trimiterii” – dă o notă de respect demn pentru specificul meseriei. La urma urmelor nici avocații nu spun folosință, spun uzufrcut așa cum se cuvine. La un doctor bun nu te doare ca pe orice țăran! La un doctor bun acuzi durere. Mi se pare firesc ca la un poștaș bun să-i dai o trimitere nu un plic sau cine știe ce… colet. Am apreciat stilul dar mi-a rămas gustul unui ceva neexplorat care tînjea după atenție în mesaj, ceva ce nu a trecut încă de barierele mele culturale, de prejudecățile pe care le-am acumulat și care acum mă împiedicau să sorb sensurile dintr-o privire.

Stai! NUMĂRUL CODULUI POȘTAL. Aici e ceva. Oamenii simpli ar spune CODUL dar asta răpește din distincție, vulgarizează un mesaj altfel nobil. În 100 de ani nu aș fi putut ticlui în slove un fapt atît de semnificativ. De fapt cred că Poșta Română are mai mult de 100 de ani deci a avut tot timpul să genereze foarte multe mesaje (abia la finele anilor ’80 au primit imprimanta cu care le-au printat pentru viitorime). Pe de altă parte, mă gîndesc exagerînd, de ce s-au oprit aici? Puteau spune mai bine „CIFRELE NUMĂRULUI CODULUI POȘTAL” sau pentru adevărații cunoscători „GLIFELE CIFRELOR NUMARULUI CODULUI POȘTAL”. Cred că știu de ce nu au făcut-o: nu au vrut să înstrăineze clientul simplu, de la țară. Serviciile lor poștale se adresează tuturor, fără osebire. Din respect pentru TINE – cititorule anonim sau… logat – au formulat-o atît de simplu!

Pe drumul spre casă, gîndindu-mă la implicațiile stilistice ale tonerului afișat pe peretele oficiului, în plină Piață a Unirii, pe frontonul Muzeului De Douăzeci De Ani și Mai Bine (la perioada de renovare mă refer) m-a întîmpinat un afiș frumos colorat, fără patina timpului. Afișul mare vi se adresă tot vouă, oamenilor simpli și iubitori de frumos:

ORNAMENTICA.

Comentați

 

 

 

Puteţi folosi aceste etichete HTML

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

captcha: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

WordPress Appliance - Powered by TurnKey Linux