alice in iphoneland

Nu m-am prea dat cu iPhone dar am o imagine despre compania producătoare, despre mesajul și ideologia din pachet, despre clientul tipic, despre alte creații ale lor (iPod, iTunes, Quicktime), destul cît să nu-mi doresc încă o experiență pe propria piele. „Cultura” care înconjoară fenomenul, fanatismul și complicațiile lui m-au interesat întotdeauna, ca fenomen social (poate la limită chiar medical). Apple e un experiment social în desfășurare care ne arată cît de mult poți merge contra intereselor cuiva care (chiar din cauza asta poate) să te venereze. Nu-mi pot lua ochii de la experimenul ăsta ca de la un lucru abominabil, ca de la un accident unde vezi pe șosea mațe împrăștiate și ceva te blochează, nu te poți întoarce să nu te uiți.

Din cauza asta nu mă pot abține de la discuții cu „fanii” fructului… pornit. E un exercițiu complet inutil, știu asta foarte bine. Fascinația pentru oroare îmi blochează inhibitorii care ar trebui să mă oprească din a încerca discuții cu conținut măcar vag rațional cu sectanții. Sînt o cauză pierdută (la mine mă refer!) așa că uneori pășesc pe tărîmul basmului absurd și încerc să privesc lumea în termeni pur abstracți, fără vreo bază în lumea mea reală.

E un fel de magnet spre un univers care are reguli, noțiuni, substantive și verbe proprii și o logică total străină, un univers care ar putea avea sens dacă… l-ar avea (dar de ce să-l aibe?), un loc unde trebuie să fii destul de… diferit ca să poți intra.

Așa s-a întîmplat din nou într-una din zilele astea. Nu o să redau prea mult din discuție, memoria nu mă ajută să rețin înlănțuiri mai lungi de noțiuni care pentru mine par iraționale. Dacă lucrurile nu mi se leagă măcar parțial, nu le pot reține. O să redau un pasaj foarte scurt din „dezbaterea” din care eu trebuia să înțeleg că nu am șanse, că iPhone și OSX îmi sînt sortite, că nu are rost să mă opun pentru că o să doară mai tare.

Am vrut totuși să mă opun și am pus o întrebare. Mie mi s-a părut simplă și destul de legitimă:

Cum ștergi o melodie sau un album din iPhone cînd nu ești la calculator (fără iTunes)?

Dacă aș fi gîndit puțin aș fi știut că întrebarea nu va induce nicio dificultate. Aș fi putut ști răspunsul pe care urma să-l primesc dar speram să nu fiu complet în absurd, să văd o ușoară ezitare, un of ceva… Nicio șansă. Răspunsul a venit ca din FAQ-ul de pe website-ul Apple, plin de mirată seninătate și lumină:

Pentru numele lui Dumnezeu, dar de ce ai vrea să ștergi ?? De ce ai vrea să ștergi ceva din iPhone cînd nu ești la calculator?? Și în plus am 8GB în iPhone, pot să pun acolo ce vreau eu, nu am nevoie să șterg!!

(2-3 cuvinte sînt puțin ajustate de la limbajul de messenger la cel de blog.)

Eram din nou în plin vid, căutînd disperat un punct comun pe baza căruia să încep un argument care să aibe sens nu doar pentru mine ci și pentru celălalt. Am oftat învins.

Poate și asta mă fascinează cînd discut cu astfel de oameni: simt că dacă aș putea ajunge la un minim acord de natură intelectuală cu vreunul din ei pe o astfel de temă, aș fi capabil să discut și să mă fac înțeles chiar de oricine. E ca un examen: dacă aș comunica unui om care a văzut lumina că lumina e discutabil de luminoasă, simt că aș putea face o treabă bună și la un taifas cu ET, ceva de genul finalului din Întîlnire de gradul 3. Din nefericire mai am mult de muncit.

7 thoughts on “alice in iphoneland”

  1. Nu stiu cum functioneaza iTunes acum dar stiu ca inainte daca de exemplu iti murea hard dicsul in calculator si aveai pe ipod 20 de albume cumparate legal nu le mai puteai transfera inapoi pe calculator pe noul hard disc.

  2. @Renton – asta pentru ca nici nu ai nevoie sa le trasferi inapoi. In fiecare zi apar albume noi care de care mai faine. Ce rost are sa asculti muzica invechita?

  3. @Renton: iTunes functioneaza si acum exact cum l-ai lasat :)

    @Aburel: chestia cu cinismu e ca uneori daca e deosebit de perfect, crede omu' ca nu esti normal :)

  4. mda, m-am gindit si eu ca ar putea sa sune adevarat dar pe de alta parte cine nu se prinde ca e aiurea nu prea conteaza

  5. gresit!
    toate albumele sau aplicatiile achizitionate, sunt memorate in contul tau iTunes si le poti redescarca de cate ori vrei!
    iar din iPod le poti lua doar facand un backup pe cd, abia apoi le copiezi de pe CD pe hard'

  6. @Mario: gresit :)

    Nu exista din cite stiu niciun mod oficial (care sa nu fie hack/incalcare a legii in opinia lor) de a scoate informatia din iPod si de a o pune pe un suport. Poti face backup pe cd cu colectia de muzica din iTunes pe care o ai pe hdd dar asta nu e acelasi lucru.

    Renton nu se refera la albume cumparate legal neaparat de la Apple, mi se pare fortata presupunerea. Inca e legat sa cumperi din mai multe locuri, de exemplu de la Amazon :) Ai un mp3 cumparat de la Amazon in iPod, si vrei sa-l pui pe ce vrei tu ca apui sa-l pui in alt iPod sau doamne fereste, in ZUNE. Care e scenariul? Ce faci cu iTunes sau cu alte softuri Apple ca sa scoti mp3-ul din iPod ?

    Ca sa fiu foarte corect lucrurile astea se aplica exact la fel si la Zune: ai bagat in el – la revedere. Ba la Zune e mai rau: Microsoft au fost atit de competenti incit nu exista softicurile care exista pentru iPod ca sa scoti din el muzicile "neoficial".

Dă-i un răspuns lui mrx Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *