ecran

Introducere: spațiul pe ecran este probabil cea mai prețioasă resursă cînd aplicația ta va fi rulată pe desktop. Părerea mea despre Linux și competențele care-i stau la bază cred că a mai transpirat uneori.

Cuprins: așa arată Ubuntu 10.10, sortimentul special tunat (remix) pentru a rula pe neetbook, exact cum vine din cutie după ce ai deschis browserul:

ubuntu

Recapitulare:

1) spațiul pe ecran e prețios, cu atît mai prețios cu cît e mai puțin și știi asta dinainte ca programator (adică țintești explicit calculatoare cu rezoluție mică).

2) Ubuntu de care vorbim e conceput pentru netbook-uri care au ecranul MIC (1024×600) de obicei.

3) scopul browserului este de a-ți arăta pagini web (nu toolbaruri, nu meniuri, nu alte elemente statice).

4) browserul este aplicația principală care rulează pe netbook-ul tipic.

5) imaginea de mai sus e 800×600, o rezoluție mică dar prezentă la unele calculatoare slabe pe care Linux cică rulează cu succes – pe verticală, dimensiunea ce mai importantă e exact rezoluția netbook-urilor.

Cunosc argumentele de tipul “ăsta e Firefox nu e Linux” care nu se aplică niciodată sub forma “ăsta e Internet Explorer nu e Windows”. Ce vină are Linux / Ubuntu că Firefox ocupă atîta spațiu pe ecran? Să fim corecți: tinerele speranțe de la Ubuntu puteau să includă Firefox măcar în sortimentul pentru netbook-uri puțin ajustat, măcar fără bara de linkuri și statusbar de exemplu – ar fi durat un minut. Că l-au trîntit exact cum vine de la Mozilla dovedește magistral respectul la care utilizatorii se pot aștepta de la Ubuntu. Cunosc și argumentul “dacă nu îți place fă-ți altul, doar e gratis și open-source” – o să-l transmit și unui amic mecanic auto sau unei prietene secretare – ei și alții ca ei fac 99% din utilizatorii de desktop azi pe care Linux NU rulează nici dat pe gratis. Oare de ce?

ScreenShot01138

Din prețiosul spațiu de pe ecran al bietului om care are 800×600 pixeli mari și lați, în  atent gînditul Ubuntu (ce-i drept penultima versiune), 784×376 de pixeli sînt folosiți pentru scopul în care un netbook este cel mai des folosit: pagini web. Din 480.000 de pixeli disponibili pe ecran, 294.784 sînt folosiți pentru chiar în folosul direct al utilizatorului adică 61,41%. Nici nu discut despre eventuale toolbaruri suplimentare instalate în browser, dacă ai încerca-o și pe asta ai ajunge pe minus. Zona albăstruie din imagine e destinată paginii web.

Cum arată spațiul ăla liber din dreapta de sub bara de adrese… Cît de prost trebuie să fii să trimiți așa ceva utilizatorului de netbook sperînd ca el să-ți folosească sistemul de operare? Așa ceva nu e de folosit nici măcar dat de pomană. Se pare că marea majoritate a utilizatorilor au un respect de sine suficient de prezent încît să își dea seama că pentru o experiență rezonabilă în fața calculatorului e preferabil să dea ceva bani la Microsoft. O mare parte din banii încasați de pe urma Windowsurilor vîndute pentru netbookuri sunt un cadou pe față pe care tinere speranțe precum cele de la Canonical îl fac amărîților de la Microsoft.

Concluzie: de cît timp Linux se trudește să treacă peste 1% din piața desktop și în loc să se apropie de țintă (dinspre zero), mai nou se pare că se îndepărtează din nou? De ani și ani. Pînă cînd oameni atît de incompetenți și de lipsiți de bun simț practic și respect pentru utilizatori păstoresc domeniul, Linux va sta din păcate dar pe merit acolo unde e de atîta vreme adică sub marginea de eroare a sondajelor. Linux nu e prost, prost e spiritul (atîta cît există) care-i animă pe mulți din cei implicați care sînt vizibili și importanți.

Întrebare în loc de final: oare spiritul de care spun (lipsa de respect față de utilizator + lipsa de bun simț practic + aroganța superioară) care face incompatibil Linux cu mainstream e o întîmplare sau e un lucru necesar, o consecință a modului cum Linux e dezvoltat? La întrebarea asta chiar nu știu răspunsul. Tot ce știu e că nu am văzut Linux niciodată în istoria lui neînsoțit la nivelul de sus de ingredientele umane de care vorbesc – și mă uit la el periodic de foarte multă vreme fără să mai sper ceva.

7 thoughts on “ecran”

  1. Subscriu. Indiferent cit de bun ar fi un program daca e incomod de folosit foarte putini o sa-l foloseasca.
    Linux pare un program scris de programatori pentru ei insisi. Daca nu le place ceva se pun si-l modifica. Nu ii deranjeaza neaparat ca unele chestii trebuie facute din linia de comanda.

    I chestie similara dpdv al lipsei de respect fata de utilizator mi se intimpla cu site-ul bancii la care imi tin banii. Ei ma lasa sa-mi deschid mai multe conturi dar nu ma lasa sa le numesc cum vreau eu. Asa ca am contul de economii 0001, contul de economii 0002… Eu trebuie sa tin minte ce vreau sa fac cu ele si sa fac corelatia dintre 0001 si banii pt vacanta, 0002 si banii pt reparatia masinii.

  2. Linux e un program scris de programatori ca să fie admirat în recluziune de ei înșiși, nu pentru a fi folosit – nici măcar de ei înșiși. Din cauză că „e gratis – dacă nu-ți convine fă-ți-o singur” practic exclude critica semnificativă, Linux a fost, este și de-a pururi va fi „suficient de bun” – pentru creatorii lui + 0.75% din piață adică neamuri + cîțiva prieteni studenți.
    Legat de bancă, scuze dar nu ești un caz tipic. Oamenii nu au de obicei contul de economii 0001, 0002 etc, ei au de obicei contul de credit 0001 (pe minus), 0002 (pe minus) … Ia vezi dacă pe alea le poți redenumi. Eu îi înțeleg pe ăia de la bancă fix cum îi înțeleg pe cei cu Linux, nu are rost să optimizeze pentru un caz marginal :-p

  3. Domnul cu care discutam azi dimineata, si care a fost contabil (e prea tirziu de corectat treaba asta), imi spune ca e normal ca banca sa nu ma lase sa-mi redenumesc conturile. Conturile sint asa definite si e nevoie sa fie asa pentru ca fiecare grup de cifre inseamna ceva. Ce ar fi acum ca mai multi clienti sa-si denumeasca contul „Ionel” cum ar mai putea aia din banca sa le deosebeasca?
    El stie pentru ca a lucrat in domeniu si a scris multe ordine de plata :)

    Si daca nu mi-as fi irosit o gramada de ani din viata in domeniul IT financiaro-bancar …

  4. Iată argument pentru domnul de care zici: conturile au un număr (simbol) și o denumire. Să te lase pe tine să pui denumirea și să pună ei numărul. Ce idee neobișnuită mi-a venit :D Aropos – o mai ții minte pe Vamoș cu „nu televizonul nostru e mai mic, televizorul fratelui e mai mare”?

Dă-i un răspuns lui Aburel Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *